La Voșlăbeni când mergeai la colindat de Crăciun sau treceai pe stradă și oamenii stăteau la poartă primeai des întrebarea: „Un ti duși?” și / sau „Tu de-a cui esți?”.
De mers mergem pe unde ne poartă viața, însă de-a cui suntem, e ceva ce ne definește. Din păcate în zilele noastre mulți uităm cine suntem – adică suma strămoșilor noștri. Nu din răutate sau orgoliu ci poate doar din lipsă de timp sau neștiință.
Am scotocit și am acumulat o cantitate impresionată de informații astfel am decis să fac „lumină-n sat” și să fac fiecărei familii din localitate un capitol în cartea satului. Voi face mici arbori familiali cărora le voi alătura și poveștile câtorva din membrii ei (poveștile în secțiunea Oameni din Voșlăbeni).
Sper că în acest fel să fie mult mai ușor fiecărui nepot al satului să-și facă o idee de de-a cui e, cine e și de unde vine.
Asta e pe viitor… ca un fel de promisiune.
Rădăcini, tradiții, simplități 